Internet shopping for burglars

Plictisindu-ma si incercand sa tin pasul cu ce citeste the most amazing man in my life 🙂  , am dat de un articol cu acest titlu: “Internet shopping for burglars”,pe WebProNews. Acest articol este pe cat de hilar, pe atat de adevarat.

Odata cu evolutia tehnologiei si cu mutarea relatiilor sociale pe web, au evoluat si tehnicile de furt, s-au dezvoltat si s-au imbunatatit considerabil, fata de acum cateva zeci de ani. De ce sa mai pierzi timpul tu, in calitate de “hot” sau, hai sa-ti spunem “cumparator ocazional de obiecte puse gratis la dispozitie cand nu e nimeni acasa”, stand la panda zile intregi pentru a verifica programul proprietarilor, pentru a-ti da seama de cum functioneaza sistemul de securitate, de a gasi cel mai potrivit geam pentru a-ti face intrarea triumfala, cand poti foarte simplu, sa te folosesti de social networks pentru a-ti gasi tinte, nu vulnerabile, ci de-a dreptul oferite pe tava, pe care apoi sa le pradezi, umplandu-ti cosul cu bunataturi pentru care nu a trebuit sa muncesti deloc(sau bine, sa spunem ca ai transpirat un pic la gandul ca nu trebuie sa te lasi prins in fapt)?

Cum este relatat si in articol, site-urile de genul Facebook si altele care iti dau posibilitatea de a-ti dezvalui planurile de vacanta, date personale de genul numarului de telefon si a adresei de domiciliu, a adresei unde iti vei petrece vacantele, pot fi periculoase pentru cineva care nu stie ca securitatea datelor pe internet devine tare vulnerabila atunci cand le face publice. Cred ca nu trebuia sa vin eu sa spun lucrul asta, pentru ca orice om care tine la intimitatea si la protectia familie sale, il stie. Dar impartasirea datelor cu caracter personal pe internet, nu este doar tinta hotilor, ci si a celor care sufera de diferite tulburari: pedofili, violatori si chiar si criminali.

O campanie publicitara pentru protectia celor care folosesc internetul de cei care il folosesc in scopul de a face rau, ne atrage atentia, ca intr-o lume virtuala, in care hoti, criminali, pedofili, hackeri si mai stiu eu ce natii, sunt sub protectia anonimatului, noi, ceilalti, credulii suntem o prada sigura. Explicatia este simpla. Cineva cu mai multa minte si indeletnicire poate foarte simplu sa afle date personale despre cineva, folosindu-se de un profil fals, drept momeala, poate sa obtina poze, adrese, informatii legate de familie si preferintele persoanei respective, sa afle locurile in care isi petrece marea majoritate a timpului, etc.

Cel mai trist lucru este insa, ca internetul a devenit un mijloc de petrecere a timpului liber pentru copii de varste fragede, copii care nu sunt in prealabil instruiti de parinti in a nu discuta cu strainii si care ajung intr-un fel sau altul utilizatori ai unui site de social networking, pentru ca si prietenii lor, la randul lor, sunt utilizatori ai acelui site. Ingenuitatea unui copil este deseori folosita de minti bolnave care intentioneaza sa isi satisfaca setea de rautate.

Acest lucru nu mai este de mult un subiect tabu.Cele mai multe cazuri de copii momiti si abuzati prin intermediul internetului, au avut loc in SUA. Nu cred ca ar trebui sa mire pe nimeni de ce majoritatea acestor anomalii se intampla acolo. Fiind o importanta putere economica, avand un grad ridicat de dezvoltare si o situatie economica buna, pana la momentul actualei crize, SUA a permis dezvoltarea rapida pe domenii adiacente notiunii de “social”.

Sa fim sinceri, de acolo au plecat aproape toate inovatiile si toate noutatile din domeniul internet. De regula evolutia, pe orice plan, porneste dintr-un loc in care se incurajeaza si se sustine financiar cercetarea si dezvoltarea. Dar nu despre asta vreau sa discut. S-au facut destul de multe filme in America, majoritatea bazate pe fapte reale, in care tinere de 13-14 ani, sunt racolate de indivizi care le propun diverse lucruri. Una dintre cauzele care declanseaza naivitatea acestor fete este lipsa de implicare a parintilor in viata copiilor si asta nu se intampla numai in America.

Oamenii au devenit mult prea ocupati pentru a avea grija de ce fac odraslele lor. Multi, au devenit practic inconstienti. Majoritatea nu vad nimic rau in faptul ca acestea petrec ore bune in fata calculatorului, navigand pe internet, daca ei pot sta linistiti savurandu-si cafeau, sau iesind in oras. Multi nu au auzit de “Parental control” sau de limitarea accesului la anumite site-uri. Multi se complac sa le dea voie sa “stea la calculator” doar pentru a-si vedea de treaba. Ne intrebam de unde exista atatia degenerati si atatia perversi.

Pe langa lipsa de implicare a parintilor in activitatile day-to-day ale copiilor sunt si disputele din familie, divorturile dintre parinti(care in zilele noastre sunt din ce in ce mai dese), lipsa de intelegere si de afectiune a parintilor, lipsa de informare despre activitatea scolara si extra-scolara a copilului, face ca multi dintre acestia sa caute bucurie si placere in a-si petrece timpul pe diverse site-uri in compania unor necunoscuti, care sa le ofere astfel, intentionat sau nu, ceea ce le lipseste in familie. La varsta la care un tanar se dezvolta si are nevoie de tot sprijinul parintilor, acestia sunt practic indisponibili, neimplicandu-se in formarea copilului lor ca individ, ca om de bine. Internetul a devenit un univers in care gasesti orice tip de informatie: de la cum se ara pamantul, pana la cum sa construiesti o bomba nucleara.

Din pacate, acest univers nu este pe atat de controlat pe cat se pretinde. Cine poate sa verifice schimbul de documente si de date dintre fiecare utilizator in parte? Nimeni nu poate face asta si ar fi o munca titanica, pe langa o importanta pierdere de resurse de timp si bani.

Purtam o discutie deunazi cu omul drag mie si am ajuns la acest lucru: la ce este permis si ce nu este permis intr-un spatiu virtual, la respectul dintre utilizatorii internetului si la o conduita pe care fiecare ar trebui sa o aiba, dar nici unul nu o afiseaza. Este destul de trist, ca pe langa acest “social networking” realizat pe aceste “social sites” ce au devenit un camp de batalie si o modalitate de a aduce injurii persoanelor cu o parere diferita de a ta, oamenii inca nu isi dau seama de repercursiunile pe care le poate avea asupra lor o astfel de batalie.

Ura nu se propaga doar in viata de zi cu zi. Ura se poate naste prin orice mijloc, iar pe internet si site-uri de social networking unde diversi indivizi isi exprima fatis si grosolan parerile, jignind o anumita categorie de oameni, aceasta se amplifica. Respectul intr-un asemenea mediu nu poate fi impus decat prin bannarea unui utilizator, prin moderarea comentariilor, prin stergerea automata a contului. Aici, unde toti sunt sub protectia anonimatului, sau pot sa para ceea ce nu sunt, respectul este inexistent.

Pana si respectul cu privire la proprietatea cuiva este eradicat si intimitatea invadata. Pentru ca eu in calitatea de detinator al unui blog, detin implicit o proprietate, iar atunci cand tu vii si imi aduci injurii aici, pe proprietatea mea, am tot dreptul din lume sa procedez cum vreau: sa iti sterg comentariul, sa iti interzic accesul pe aceasta proprietate care este A MEA. Dar cum proprietatea privata nu se respecta nici macar in viata reala, cum am putea sa ne asteptam noi sa gasim acest respect aici, intr-un mediu virtual?

Cred ca atentia la dezvaluirea datelor cu caracter personal, respectarea dreptului de proprietatea a fiecarui utilizator, controlarea activitatii copiilor si implicarea in viata lor, protejarea identitatii intr-un astfel de mediu si verificarea informatiilor vehiculate in acest mediu, ne pot face sa fim niste tinte mai greu de atins pentru cei cu rele intentii. Nu toata lumea este buna, si cu atat mai putin, aici, pe internet si pe site-uri de social networking, iar asta ar trebui sa ne dea de gandit. Daca nu pentru noi, atunci pentru copiii nostri …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *