Despre “blogari” si scripturile lor. Subiecte de importanta nationala: ROMANCELE NU SE INGRIJESC! NOT!

Ah! Tehnologie! Respiram tehnologie, traim cu tehnologie, comunicam cu ajutorul tehnologiei. Cum altfel ne putem face cunoscuti daca nu asa? Cum ne putem impune sau cum ne putem impartasi ideile? Tehnologia zilelor noastre ne ofera cai miraculoase de a face aproape orice. “There’s an app for that” ar spune un spot de prezentare. Insa de cele mai multe ori aplicatiile au si scapari. Iau spre exemplu si spre analiza situatia blogurilor  si a “blogarasilor” romani. “Tranca, fleanca” ar spune o melodie. Exact! Tranca, fleanca pentru ca cei mai multi nu au nimic de spus. Cei mai multi se folosesc de blogurile personale doar pentru a “jicni” sau pentru a improsca cu noroi in stanga si in dreapta. Marea majoritate a blogarilor de calitate nu isi pierd timpul scriind despre lucruri de o importanta neglijabila. Marea majoritate a blogarilor de calitate trateaza pe blogurile personale subiecte interesante, care sa te faca sa te intorci si a doua oara pe paginile pe care ei isi astern cu bun simt si responsabilitate gandurile. Nu am nimic cu blogurile pe care oamenii isi scriu gandurile in mod civilizat, in care formularea nu este nici groteasca, nici defaimatoare si nici macar putin jignitoare. Insa am ceva cu acei blogari care cred ca le stiu pe toate. Nimeni nu le stie pe toate, asa cum nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni. Nu judecam oamenii dupa cum arata, dupa cum se imbraca sau dupa cum traiesc. Nu ii judecam dupa statut social, sau dupa colaceii din jurul taliei. Judecam oamenii strict dupa fapte si dupa moralitate, dupa actiuni si gandire. Si nici macar asa, nu avem dreptul sa judecam pe nimeni. Nu suntem indreptatiti sa jignim pe nimeni atunci cand noi, blogarasi de doi lei, nu stim sa fim corecti in interpretare si in exprimare la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane. Nu suntem noi in masura sa judecam aspru cat mananca o persoana, ce stil de viata are, de ce face aia si nu ailalta. Am uitat sa vedem barna din ochiul nostru si mai nou, ne sare in ochi ciobul din ochiul vecinului. Bine, bine, stiu ca in Romania se merge pe principiul “Sa moara capra vecinului” sau daca pot sa te ajut, de ce sa nu iti dau branci in groapa, dar comentariile grotesti si misogine ale unor blogari cu apucaturi de scriitori si pozitii sociale importante sunt niste nuci in peretii timpanelor unor oameni, carora li se pare strigator la cer sa discuti in necunostinta de cauza despre problemele lor. Citeam un articol pe un blog al unui asa zis extra-super-mega-blogar cu apucaturi de dictator comunist, omni(m)potent si atotstiutor despre problemele femeilor din Romania, care nu se ingrijesc si care mananca asemenea unor “vaci” din mama in fiica si ca acest lucru se mosteneste pe cale ereditare. Pe cat e de revoltator articolul, pe atat de tare te indeamna la monologuri filosofice. De cand un nene oarecare isi permite sa generalizeze si sa spuna ca romancele nu se ingrijesc? Ii recomand un periplu prin Anglia, Franta, Elvetia sa se convinga de cum sunt alte natii de femei. Regret sa il dezamagesc, dar cunostintele lui “teoretice” despre obezitate, celulita si alte probleme ce tin de estetica corporala sunt nule in materie de ce inseamna acesti termeni la nivel medical. Obezitatea, la fel ca anorexia, bulimia, celulita sunt boli ale organismului, pe care le poti controla sau nu. Retentia de apa, depunerile inevitabile de grasime sunt factori de natura mai mult medicala decat estetica. Din pacate la acest nivel s-a ajuns. Oricat ar incerca cineva sa previna ingrasarea, in unele cazuri este imposibil. Stimabilul domn, al carui nume nu merita nici macar mentionat, este slab informat. Nu a luat in calcul aspectele de ordin financiar care impiedica o femeie sa slabeasca, sa mearga la un centru de intretinere corporala, sa manance sanatos. E putin inconstient si rautacios si nici macar nu isi da seama de asta. Il incadrez in categoria barbatilor cu creier de gaina, sau cu putza in loc de materie cenusie. Un BARBAT, in primul rand, analizeaza ce determina trasaturile inestetice ale unei femei, apoi incearca sa le inteleaga. Daca nu le intelege, le refuza politicos, nicidecum jignind. Un BARBAT adevarat intelege ca aceste lucruri care nu depind de noi, trebuiesc acceptate ca parte din bagajul cu care venim si nicidecum ca pe o neglijare a propriei persoane. Celulita nu tine cont de dimensiuni, de profesie, de frumusete. Femei foarte slabe, au celulita, pentru ca celulita reprezinta retentia de apa din organism, care la unele femei devine mai evidenta. Lupta cu celulita este ca lupta lui Quijote cu morile de vant. O spun specialistii, nu o spun eu. La fel si cu vergeturile care reprezinta tesutul rupt si care doar cu ajutorul bisturiului mai pot fi refacute. Cred ca orice om, cu putin creier, inainte de a scrie un articol, se documenteaza, analizeaza, cantareste si abia apoi scrie, dar nu inainte de a-si revizui formularea. Nu exista dragul si stimatul meu blogar,etalonul perfectiunii. Nu exista asa ceva. Cuvantul perfectiune ii este atribuit in exclusivitate Divinitatii, nicidecum noua, oamenilor, care suntem imperfecti atat pe dinafara cat si pe dinauntru. Este socant sa vezi ca cineva poate sa trateze cu atata rautate niste probleme care tin strict de sanatate si mai putin de estetica, de financiar si mai putin de lene. Fiecare femeie vrea sa arate bine si sa fie admirata, sa isi petreaca timpul rasfatandu-se si nu la cratita, sa miroase bine, a apa de trandafiri si nu a transpiratie. Dar ceea ce acest domn nu stie, este ca totul costa. Nu am vazut femei instarite care sa se neglijeze sau sa emane miros de transpiratie, care sa incalte sandale in picioare nespalate.Am vazut femei machiate, aranjate, imbracate de la cea mai de fita casa de moda, cu parul plin de sebuum, cu cearcane, celulita, unghii nevopsite si neglijate care in ciuda acestor aspecte isi poarta nasul pe sus ca cele mai intangibile zeite. Am vazut in schimb si femei cu situatii financiare mai precare, impecabile, curate, cu parul mirosind a proaspat, cu hainele (vechi, nu trendy), dar calcate la dunga, care nu miros nici a transpiratie, nici nu se zguduie pamantul atunci cand ele calca.Am vazut femei casnice, cu 2, 3 copii care se ingrijesc, care gatesc, calca, au grija de barbat, mai au si o slujba si totusi arata bine, la 40-50 de ani. Felul in care un om arata, faptul ca este slab sau gras, nu tine nici de lene, nici de comoditate. Tine de resurse. In economie o definitie spune ca omul isi satisface maximul de nevoi, cu minimul de resurse. Acelasi lucru se aplica si in acest caz. Daca nu ai resurse financiare suficiente sa iti permiti sa mananci sanatos, sa mergi la o sala de fitness, sa tii o dieta, sa mergi la un cabinet de intretinere corporala, nu poti arata ca scos/scoasa din cutie. Poti insa, cu apa si sapun, sa nu jignesti simturile olfactive ale celor din jur, sa nu te imbraci la 50 de ani ca la 16, ca sa nu atragi comentarii rautacioase, sa te machiezi discret, sa te imparfumezi decent, sa porti haine care sa nu iti scoata in evidenta ce ai mai rau. Sunt trucuri mici, dar care ii pot face pe carcotasi si pe rautaciosi sa taca. Daca urasc ceva pe aceasta lume, sunt oamenii care se grabesc sa judece inainte sa cunoasca in adancime problemele pe care se pripesc sa le “desfiinteze”. Intra in atributia fiecarui individ sa isi stabileasca un mod de viata, sa faca miscare, sa manance sanatos, sa mearga la un salon. Nu poate un simplu om sa generalizeze si sa stabileasca de unul singur ce inseamna “frumos” si “urat”. Cum am mai spus, nu exista etaloane. Exista doar decizii personale, de a arata bine si resurse care sa faca treaba asta pentru noi. Incheiand apoteotic, cred ca fiecare ar trebui sa isi vada de ograda proprie si sa nu mai aduca injurii la adresa nimanui. Desi web-ul romanesc a devenit un camp de batalii, refuz sa cred ca toata lumea a uitat ce inseamna decenta si bunul simt. Fac un apel la aceste valori minime, pentru a continua sa cred intr-o lume mai buna …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *