Roua de viata …

Vad oameni de mana, pe strada mergand
Copiii razand, aruncand cu zapada
Si stau pe o banca in parc asteptand
Fericirea din cer peste mine sa cada.

Nu caut iubire, nu caut s-o dau
Nu vreau de la viata nimic azi sa iau
Dar vreau ca in clipa in care-o sa mor
Sa stau langa apa-n susur de izvor.

Povesti azi cu zane, si feti nu mai cred.
Traiesc cu iluzia a ce-i efemer.
Nu-i eternitate in ce nu-i etern
Cum nu e nici apa-n pustiul desert.

Cad frunze de toamna in iarna cea calda
Si covor din ele pe mine se-asterne.
Ridic incet ochii la luna mea draga
Si-o vad cum alene pe cer se aseaza.

O, luna tu draga, de-acolo de sus
Spune-mi azi tu mie de ce mi-a apus
Speranta, credinta si gandul meu bun
De ce azi pe toate eu le-am pierdut.

O, luna tu buna, asa cum tu esti
Coboara-mi in par, margarete sadesti
Doar tu, luna mare, luna de fier
Doar tu ai o arma, o mana pe cer.

Tu ia-mi o dorinta, departe o du
Si spune la soare, ca eu nu mai plang
Azi sunt fericita, desi nu mai am
Speranta in minte, in suflet, un gram.

Si spune la stele, la munti, la izvoare
Ca astazi eu am bucurie mai mare
Am curaj sa lupt, sa merg pan-la capat
Sa ma razboiesc cu dureri de piatra.

Sa mut munti din loc, doar cu a mea minte
Sa sparg lanturi vechi, de vise-n morminte
Sa las umbra vremii, a trecutului rece
Sa curga la vale, sa nu ma innece.

Si spune-le azi, te rog, tuturor
Ca simplu adevar, e dulce izvor
Izvor nesecat, de pura speranta
In minte, in suflet, in roua de viata.

Flying memories

I wish i could be the heart of a child
To lose in its pureness, to lose in desire
Desire of being not who i am
Desire of living the life that i have.

I wish i could have my eyes on my back
To see the unseen, the misfortuned attacks
Of those that i hate and those who hate me
Of all and of none, thus they aren’t me.

I wish i could sweap away all my thoughts
I wish i could have a memory loss
To keep all that’s good in life and in me
To fight the unknown and the nightmares to see.

I wish i could have a magical touch
To turn the unturned in all that i ask
I wish i could be a fish in the sea
To dive with my faith, flying memories.

Graba

Grabiti sunt pasii ce-alearga-n uitare
Grabita e viata, cand ore nu are.
Grabita sunt eu, cand zbor spre un vis
Dar uit sa traiesc, un pic cate-un pic.

Si uit sa zambesc, motive de n-am
Sa simt ca iubesc, infinit in neant.
Si toti sunt grabiti, si uita si fug
Dar toti au uitat ca nicaieri n-ajung.

Vad oameni fugind, fugind de napasta
Si luna pierind, in negura deasa.
Vad graba in tot, in fapte si vorbe
Ii vad iar pierind cu privirile oarbe.

Vad soarele stand, vad raze grabind
Vad lacrimi ce curg, sperante murind.
Dar ce e cu graba, grabita, grabind
Scurgand incet viata, din oameni, pamant?

Nimic nu se-opreste, nimic nu ingheata
Nimic nu stagneaza, nimic nu se lasa.
Doar eu de-as putea, incet ca prin ceata
Sa sterg graba mea, a lumii pedeapsa.

Sunt doar un copil, ce graba n-o stie
Doar timpul incet standu-mi marturie.
Nu voi sa grabesc spre clipa cea neagra
Singurul ceas ce de lume ma leaga.

Opri-voi pe veci, din graba sa oarba
Oamenii reci si lumea cea seaca
Privind la trecut, la ce va sa vie
Sa-ne-oprim incet si timpul sa-nvie.

Opri-voi si raruri din graba lor oarba
Opriv-oi copiii cu glas ce dezmiarda.
Opriv-oi si cantul de pasari hazli
Pentru doar o clipa, din graba sa vii.

Binele si raul

Ma-ntreb acum ce-i binele ce-n viata il alegem
Si tot acum ce-i raul din bine ce-l culegem.
Ma-ntreb daca exista bine in rau sau oare
De nu exista bine, raul de ce nu moare?

Ma-ntreb de-s oamenii mai inumani din fire
Sau daca firea lor mana spre indarjire.
Ma-ntreb de raul arde si mistuie chiar tot
Si binele si viata, si dramul de noroc.

Ma-ntreb de-n asta lume, de ce nu-i omenie
Si raul schimba-n bine si binele-n mai bine.
Ma-ntreb aievea eu si inclin sa nu cred
Ca vreau prea mult, tot eu, in lume sa gasesc.

Privesc la semeni des si tot ce vad e ura
Imi dau de inteles ca nu mai au caldura
Nici sufletele bune, nici aripi sa mai zboare
Cazand de-asfalt cu toti, izbind, raul dispare.

Dar ce-i nevoie-n lume, de fapte prea marete
Sa faci din rau un bine, si lumea sa invete
Sa faca bine adesea, uitand de rautate
Cand in lumea asta suntem sora cu frate?

Si Dumnezeu prea bunul, si a Lui bunatate
Nu este El stapanul a tot si-a toate?
Si noi de ce-L mahnim, patand cu rautate
Niste suflete pure de la El inchiriate?

Avem o datorie, s-alegem ce-i mai bine
Uitand de rau, stergandu-l din inima si minte.
Si-avem si o misiune, sa ne sadim iubire
In tot ce-n asta lume inseamna omenie.

Imi doresc …

Sa fiu roua de lacrimi pe buzele tale
Si zbor de cocori in ochi sa iti fiu
S-alunec incet pe raze de soare
Si par sa-ti plantez un arbore viu.

Si vreau eu acum sa fiu un copil
Si tu sa fi unul si doi noi sa fim
Cu pasii grabiti, prin iarba alergam
Si-n susur de greieri, spre cer sa zburam.

Doresc sa fiu vantul si incet sa alunec
Sa mangai pamantul, sa-l acopar cu umbre.
Visez sa fiu marea, si munte sa fiu
Sa imi vars iubirea, peste sufletul tau.

Imi doresc in taina, nebuni noi sa fim
Sa-mpartim chiar totul si sa ne iubim.
Dar stai, am uitat, noi nu suntem vii
Suntem doar reflexia a ce-am putea fi.

Dar sunt fericita, si tu fericit
C-am fost doar iubita, si tu doar iubit
Si azi am ramas, in minte cu-n vis
Sa fim iar copii in albul imens.